Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „Investeşte în oameni!”

Contact

Asociația pentru Promovarea Responsabilității Sociale a Companiilor

Strada Lungă, nr 100, Brașov

Tel: +4 0737.03.25.05

Fax: +4 0372.87.36.90

Fundația Națională a Tinerilor Manageri

Dumbrava Rosie 2, Sector 2, Bucuresti, Romania

Tel: (+4) 021 3183874

Fax: (+4) 031 8145925

E-mail:

 

 

Denumire proiect:

SUCCES - SUSȚINEM CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII RESPONSABILITĂȚII SOCIALE A COMPANIILOR

 

Economia socială, o soluție pentru reintegrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile

Conceptul de economie socială are origini europene şi se referă la întreprinderi ce acţioneză în sectoarele de interes comunitar şi care desfăşoară activităţi al căror profit îl reinvestesc în dezvoltarea afacerii sau în interesul comunităţii, confrom unui studiu realizat în 2012 în cadrul "Parteneriate active pentru dezvoltarea economiei sociale" realizat de Fundaţia Unimpresa Formazione. 

În documentul Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020 în domeniul "Antreprenoriat si econommie sociala" realizat de Ministerul muncii, familiei, protecției sociale și peroanelor vârstnice se menționează că unul dintre aspectele cele mai importante ce ţin de rolul pe care economia socială îl joacă la nivel de societate este chiar capacitatea sectorului de a găsi soluţii inovative la provocările economice, sociale şi de mediu prin dezvoltarea de locuri de muncă, desfăşurarea de acţiuni de incluziune socială, îmbunătăţirea serviciilor de la nivel local, lupta împotriva sărăciei şi dezvoltare comunitară.

Dezvoltarea economiei sociale îşi propune să ducă la creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele de etnie romă, pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabile expuse riscului de excluziune socială prin dezvoltarea de întreprinderi de economie socială şi utilizarea forţei de muncă de la nivel local, conform ministerului.

Documentul menționează că întreprinderile sociale au ca scop principal promovarea incluziunii sociale a grupurilor aflate în dificultate prin creşterea oportunităţilor de angajare, oferind servicii personalizate care să asigure tranziţia de la starea de vulnerabilitate la o piaţă deschisă a muncii.

În Legea cadru a asistenţei sociale (nr. 292/2011) sunt desemnați ca făcând parte din grupul vulnerabil persoanele sau familiile care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială.

Conform proiectului de act normativ al economiei sociale propus în 2011 de către MMFPS, din grupul vulnerabil fac parte următoarele categorii de persoane aflate în situaţii de dificultate economică şi socială şi/sau în risc de excluziune socială:

a) persoane cu dizabilităţi fizice şi/sau mentale;

b) persoane provenind din familii numeroase (cu mulţi copii) sau monoparentale;

c) persoane fără educaţie sau pregătire profesională;

d) persoane toxico-dependente, după efectuarea tratamentului de dezintoxicare;

e) victime ale violenţei în familie;

f) persoane afectate de boli care le influenţează viaţa profesională şi socială;

g) imigranţi, refugiaţi;

h) persoanele beneficiare de ajutor social potrivit prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

i) persoane vârstnice definite în conformitate cu prevederile art.6, lit.bb) din Legea asistenţei sociale nr.292/2011;

j) persoane care au depăşit vârsta de 50 de ani şi nu beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, dar nici a altei legi de protecţie socială;

k) persoane care trăiesc în comunităţi izolate;

l) persoane de etnie romă;

m) victime ale traficului de persoane;

n) persoane afectate de boli ocupaţionale;

o) tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului;

p) persoane eliberate din detenţie;

q) persoane fără adăpost;

r) şomeri de lungă durată, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

În documentul Ministerului se atrage atentia asupra faptului că 56% dintre persoanele cu dizabilităţi declară că nu au muncit niciodată. Principalul motiv pentru părăsirea ultimului loc de muncă este reducerea numărului de angajaţi la care s-au adăugat motive de sănătate. Sub un sfert dintre persoanele cu dizabilităţi declară că sunt în căutarea unui loc de muncă, cu precădere ca prestator de servicii, pentru că majoritatea celor în căutare de loc de muncă estimează că ar putea munci doar 3-4 ore/zi. Principalele motive pentru care persoanele cu dizabilităţi nu au fost angajate se referă la: reducerea numărului de locuri de muncă disponibile, starea de sănătate şi lipsa adaptărilor locurilor de muncă la diferitele tipuri de dizabilităţi a acestora. Ca o soluţie, documentul ministerului adauga faptul ca 4% dintre persoanele cu dizabilităţi au încercat să se angajeze în forme de economie socială şi 18% au beneficiat de cursuri de (re)calificare, cu precădere operator de calculator şi croitorie. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi (69%) trăiesc în gospodării cu intensitate scăzută a ocupării, principalele probleme fiind legate de lipsa banilor pentru: mâncare, medicamente, întreţinere şi creşterea copiilor.

În Europa, nivelul mediu de ocupare pentru persoanele cu dizabilităţi este în jur de 50%. Există însă variaţii mari între ţări. În România, din datele ANPH reiese că în 2008, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate în muncă reprezenta un procent de circa 12% din totalul adulţilor cu dizabilităţi cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani, aflaţi în îngrijirea familiei, cu excepţia pensionarilor de invaliditate gradul I şi II. În plus, ANPH arată o creştere semnificativă a numărului de persoane cu dizabilităţi care au un loc de muncă, de la circa 9.600 persoane (2003) la 27.200 persoane (iunie, 2009). Ca efect al crizei, însă, evoluţiile pozitive au stagnat. Conform Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap, în primul trimestru al anului 2012, numai 27 mii persoane cu dizabilităţi erau încadrate în muncă, adică 6,6% din totalul persoanelor cu dizabilităţi de 18-64 ani.

Resurse: http://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc2013/mmfpspveconomiesociala.pdf

http://www.confindustria.ro/templates/img/online/users/admin/File/conforma/ManualediformazionedeimanagerdiEconomiasociale(RO).pdf